Limba germană, cheie către Europa

Dialog realizat de Ruxandra Hurezean cu conferențiarul Liana Iunesch despre șansele și provocările învățământului în limba germană din România

În fiecare vară, „Săptămâna Haferland” readuce în prim-plan moștenirea culturală și educațională a comunității germane din Transilvania. Dar ediția din 2025 a pus reflectorul pe o temă care depășește granițele unei simple tradiții: viitorul școlilor cu predare în limba germană din România. Într-un context în care identitatea culturală, dialogul intercultural și standardele educaționale europene se întâlnesc și se completează, această întrebare devine una esențială nu doar pentru o minoritate, ci pentru întreaga societate românească.

Invitată la Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German desfășurat în cadrul evenimentului, conferențiarul universitar Liana Iunesch, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a avut o prezentare care a trezit un viu interes. Cadru didactic, cercetător și promotor al educației interculturale, Liana Iunesch este o voce respectată atunci când vine vorba despre rolul și perspectivele învățământului în limba germană din România. Cu o carieră universitară construită la intersecția dintre pedagogie și dialog cultural, ea este implicată în proiecte care explorează modul în care educația poate să fie, mai presus de toate, un spațiu al valorilor și al conviețuirii.

În intervenția sa, Liana Iunesch a pornit de la cuvintele episcopului Friedrich Teutsch din 1891, rostite la inaugurarea clădirii construite pentru seminarul teologic protestant de formare a învățătorilor – „echte und rechte Bildung” („o educație adevărată și dreaptă”) – și a arătat cum această viziune istorică rămâne actuală, convergând cu definițiile europene moderne ale unei educații de calitate.

Pentru ea, școlile cu predare în limba germană sunt mult mai mult decât instituții de învățământ: ele au fost și trebuie să rămână punți între comunități, locuri unde se cultivă respectul, spiritul critic, solidaritatea și deschiderea către diversitate.

Dar tabloul de astăzi nu este lipsit de umbre. Lipsa cadrelor didactice calificate, manualele depășite, birocrația sufocantă și dificultatea păstrării tradițiilor imateriale într-o societate tot mai uniformizată pun la încercare acest patrimoniu educațional unic. În același timp, însă, limba germană rămâne o șansă reală pentru viitor – deschizând drumuri către burse, cariere internaționale și, mai ales, către o formare solidă, ancorată în valori europene.

Despre toate acestea – de la moștenirea istorică la provocările prezentului și oportunitățile viitorului – am stat de vorbă cu Liana Iunesch, într-un dialog care oferă nu doar un diagnostic, ci și o viziune asupra modului în care educația poate continua să fie un spațiu al libertății, al pluralismului și al construcției de punți între lumi.

• Liana Iunesch, în expunerea de la conferința Forumului româno-german ați pornit de la cuvintele episcopului Friedrich Teutsch, rostite în 1891: „O educație adevărată și dreaptă”. Cum se reflectă această idee în prezent?

„Echte und rechte Bildung” poate să însemne și educație autentică, reală și corectă și pentru Friedrich Teutsch înseamnă o educație care are finalitatea de a forma gândirea independentă, pentru a putea face față provocărilor prezentului și viitorului deopotrivă. Definiția lui Friedrich Teutsch este foarte actuală, pentru că educația de calitate este definită similar în documentul Comisiei Europene din 2020 Această idee se dorește implementată ca scop educațional, iar în școlile cu limba de predare germană există deja experiența implementării acestui scop educațional.

• Care este specificul școlilor cu predare în limba germană și ce valori le fac să fie mai mult decât simple instituții de învățământ?

Nu cred că școlile cu limba de predare germană au alte valori decât școala cu limba de predare română, dar cred că există mai multă experiență practică și metodică, dacă vorbim despre dezvoltarea anumitor competențe transversale, de predarea inductivă de exemplu, de formarea abilităților și atitudinilor.

În școala cu limba de predare germană a fost importantă dezvoltarea coeziunii, a spiritului de echipă și mai puțin dezvoltarea competitivității, pentru că o minoritate are nevoie de coeziune, de sentimentul de apartenență, nu de concurență.

• Cum reușesc aceste școli să fie punți între tradiția săsească și societatea românească modernă?

Cred că prin aceste școli se pot păstra tradițiile imateriale ale minorității germane, cele care ne sunt utile și astăzi. În mare parte este vorba despre respectul față de ceilalți, atitudinea de a fi parte a unei comunități, spiritul de echipă, interesul pentru mediul înconjurător și protecția naturii, disponibilitatea de a participa și de a se implica voluntar în diferite activități benefice comunității, dar și spiritul critic.

• Care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi școlile germane din România?

Cred că una dintre cele mai mari probleme pentru școlile cu limba de predare germană este lipsa de disponibilitate de a accepta diversitatea. În multe situații ne confruntăm cu un mod de gândire polarizat, în care o singură cale este considerată corectă și se aplică tuturor, indiferent de obiceiuri și tradiții sau de limba de predare.

Avem o legislație excelentă, care ține cont de învățământul în limbile minorităților. Dar instituțiile de control nu au standarde adaptate pentru minorități. Standardele sunt aceleași pentru toți. Ar fi benefică o comunicare deschisă, un dialog real, care să permită ideea de diversitate.

Una dintre probleme este și lipsa de cadre didactice începând cu nivelul gimnaziului. Nu putem spune că aceste cadre didactice nu există. Există mulți tineri, care au cunoștințe de limba germană, sunt absolvenți ai școlilor cu limba de predare germană, au studiat și ar putea să fie teoretic profesori în învățământul gimnazial și liceal. Dar învățământul nu a fost și încă nu este atractiv pentru ei.

Hint 1: Potrivit FDGR, în România ar fi aproximativ 300 de învățători care predau în limba germană la clase primare și alți  450 profesori care predau la gimnaziu și liceu.

• O problemă pe care ați semnalat-o este birocrația sufocantă. Spuneați că inițiativele bune se pierd în hârtii, iar profesorii sunt prea puțin sprijiniți dacă vor să inoveze. În ce fel ar trebui să se producă deschiderea spre inovații, ce anume le blochează?

Cred că birocrația este sufocantă pentru toată lumea, nu doar pentru învățământul în limbile minorităților. În loc să ne pregătim cursurile, trebuie să modificăm toate hârtiile de câte ori se schimbă, de exemplu, denumirea Ministerului Educației. Apoi se mai schimbă capul de tabel la anumite situații și documente raportate și trebuie copiate dintr-un tabel în altul. Nu văd sensul acestor sarcini, ele de fapt ne deturnează atenția de la fond la formă.

• De ce considerați că limba germană nu este doar o moștenire, ci o șansă pentru viitor?

În context european, cred că aceste școli reușesc să îndeplinească scopul educațional formulat la nivel european. Absolvenții vorbesc fluent trei limbi – limba lor maternă, limba de predare, germana, și limba engleză –, au dobândit competențe interculturale prin contactul intercultural, competențe transversale personale și de comunicare și au posibilitatea de a studia în Europa, în spațiul german.

Spațiul de învățare european este o realitate pentru acești absolvenți și cred că riscul de a deveni victime ale unui discurs extremist naționalist este mai mic, cu cât acceptarea alterității și diversității este trăită mai autentic.

Hint 2: În anul școlar 2025-2026, în judeţul Sibiu 5.743 elevi și preșcolari sunt înscriși în unități de învățământ de stat cu predare în limba germană maternă.

• Ce oportunități oferă elevilor cunoașterea limbii germane în context european?

Limba germană este o șansă pentru viitor, pentru că face posibilă comunicarea nemijlocită între specialiști, pentru că este o modalitate în plus de a avea acces nemijlocit la cunoaștere în toate domeniile posibile.Școlile în limba germană pot deveni – dacă sunt sprijinite inteligent – centre de excelență pentru un învățământ european, modern, tolerant.

Hint 3: Un raport din anul 2023-2024 indică faptul că în liceele cu secţii germane la nivel național erau 3.953 de elevi.

• Credeți că vom reuși să păstrăm acest patrimoniu viu sau există riscul să-l pierdem?

Sper că vom reuși să-l păstrăm. Dar există și riscul de a pierde acest patrimoniu, dacă nu există deschiderea de a accepta alteritatea, dacă se impune un mod de lucru, dacă se impun prin standarde limite și se îngrădește posibilitatea de a practica ceea ce am moștenit și considerăm că este valoros.