Cei mici vor o secțiunea a lor pe site-ul 2000plus.ro!

Acesta este cuprinsul Revistei 2000+. În centrul publicației noastre, textele Revistei din cutie. Printre ele, rubrica Cei mici.

Revista 2000+ a reușit să coaguleze un grup de adolescenți din București, Brașov și Sibiu, care scriu, filmează, documentează, colaborează. Întâlnirile fizice au fost deocamdată mai puține, doar două, Școala de vară de la Viscri și evenimentul de încheiere de la Brașov, din 15 decembrie, 2025. Sala Appolonia din Brașov a primit cei peste 50 de adolescenți participanți și pe puținii adulți, profesorii coordonatori și câțiva dintre mentorii proiectului pe durata unei zile pline. Nu despre energia și bucuria întâlnirii tinerilor din cele trei orașe ne-am propus să scriem în acest articol. Oricum, ele au demonstrat clar că lunile în care s-a derulat proiectul Revista 2000+ au fost un mare plus, un mare câștig pentru tinerii participanți, care au construit mult, atât separat cât și împreună.

Click Me

Dacă ar fi fost posibilă și întâlnirea celor peste 80 de foarte tineri participanți din clasele a 3-a (București), a 4-a (Brașov) și a 5-a (Sibiu), cu siguranță am fi ajuns la o concluzie similară, chiar dacă interacțiunea cu ei a fost mai limitată în timp (doar câteva ore cedate de învățători/ profesor) și nu a putut continua în afara acestui cadru. Deocamdată website-ul creat de tineri, 2000plus.ro, nu are un buton Cei mici – dar va trebui să aibă curând ! Pentru că aceasta este « teza » acestui articol, vom începe cu sfârșitul : 16 decembrie 2025, evenimentul final Revista 2000+, Goethe- Institut, București.

Pentru că, în tumultul de pregătiri de Crăciun și vacanță, nu am putut conta pe prezența întregii clase, am lăsat pregătirea chiar pe ziua evenimentului. I-am vizitat pe copiii în ultima lor oră de școală. Am făcut o scurtă recapitulare a întâlnirilor noastre și un mic plan al momentului de prezentare. Am plecat de la clasa a 3-a C, întrebată dacă ar fi posibil să citim seara textele pe care le vor scrie în orele următoare…Nu s-au putut abține, au mai scris câte ceva…și a trebuit (!) să ascultăm textele scrise special și foarte proaspăt, cu o foarte bună curgere și structură, în limba germană.

Scurtă recapitulare, ce am făcut cu CEI MICI.

București (clasa a 3-a, învățătoare Sorana Oltean)

Am citit din revista tipărită. Am constatat un interes neașteptat pentru istoria clădirii și instituției școlii germane.

Am citit texte din (foarte) vechile numere ale revistei (interesul a fost neașteptat de mare : texte despre munca patriotică grea, dar veselia cu care putea fi un pic transformată pentru a deveni amuzantă, ușor obraznică, taberele de ski în condiții azi de neînchipuit etc).

Am declinat în mai multe moduri imaginile cu Bîzdâgănii, care au fost folosite și ca model pentru lampioanele cu care copiii au făcut procesiunea de Sfântul Martin (11 noiembrie).

Am încercat să « repetăm », în foarte mic, povestea revistei din cutie. Am predat școlii un plic cu texte ale copiilor pe care ei ar trebui să le regăsească la școală, la întâlnirea de 20 de ani de la absolvire. Mulțumim domnului director Sebastian Stoica și doamnei directoare adjuncte Rodica Chiriac pentru că au pus la păstrare textele copiilor pentru mulți, mulți ani.

Brașov (clasa a 4-a, învățătoare Ortrun Mahl)

Am prezentat revista tipărită.

Am citit texte din vechile numere ale revistei.

Am declinat în mai multe moduri imaginile cu Bîzdâgănii (în două etape, bîzdâgăniile apărute în Revista 2000, Bîzdâgăniile create și descrise, individual, ca temă pentru acasă, de către elevi).

Am citit și analizat Povestea calendarului de Mihai Zamfirescu, în varianta germană (în revista tipărită, textul este în limba română), iar copiii au creat o bandă desenată colaborativă pe baza acestei povești – în limita timpului foarte scurt de care am dispus. Au fost impresionante câteva lucrări care au dovedit atenție, capacitate de sinteză, colaborare exemplară între co-autori.

Sibiu (profesoară de limba germană Oana Secaș)

Am prezentat revista tipărită pe baza unui document Powerpoint, care a inclus și texte de proză și poezie apărute în Revista 2000+, însoțite de mici întrebări și provocări (de exemplu, copiii au citit un text și au trebuit să ghicească cine e autorul, având la dispoziție o fotografie de grup în care autorul era prezent).

Am citit și analizat Povestea calendarului de Mihai Zamfirescu (fost profesor de matematică, vreme de multe decenii, la Colegiul german Goethe), în varianta germană (în revista tipărită, textul a apărut în limba română), iar copiii au creat o bandă desenată colaborativă pe baza acestei povești- în limita timpului foarte scurt de care am dispus. A fost uimitor modul în care au reținut anumite detalii, mici comentarii foarte rapide, dar care s-au « lipit » foarte bine de memorie. A fost impresionant cum au intuit caracteristici ale autorului pe care nu le-am menționat, dar le-am regăsit în desenele lor.

Am discutat mai mult despre Bîzdâgănii și despre importanța de a avea o imagine, o mascotă elocventă, versatilă și, în plus, un nume cu răsunet (iată, peste ani !), un nume care intrigă, surprinde, amuză, se rostește cu plăcere, a cărui menționare deschide către dialog. Bîzdâgania a apărut peste tot, în tot ceea ce copiii au scris sau desenat, a fost un mare cuceritor de inimi și un mare declanșator al imaginației și al spiritului ludic.

Și, da, cu fiecare clasă, cu fiecare ocazie am căutat să traducem Bîzdâganie în germană. Avem o colecție de zeci de variante. Iată câteva dintre ele: Zerkiku, Bilibizi, Lachinsektchen, Sonderbar, Kleines Monsterchen, Antennending, Das Puti Puti la lala Ding, Käfer, Keule, Gespenst, Lärchbizi, ein Frisör, Bergstar, eine kleien Fliege, Büzdüganie, Komikmännchen, Ungeheuer, Babazdaga, Erfundi, Bazdinden, Wasserliebling, Mr Pimpelnimmer, Ermundi, Bibibizi, Die ermütente Bz Bz, Lalilabibi.

Vă rugăm să transmiteți propunerile voastre pe adresa de email  contact@revista2000.ro.

P. S. Revenim cu noutăți despre unde puteți citi Bîzdâpovestiri și Bîzdâpoezii.